Abunda tiganimea in lume. Stiu ca stiti, stiu ca v-am mai spus, dar trebuie sa o repet pentru ca efectiv nu mai vad altceva in fata ochilor. Ma trezesc pe muzica tiganeasca, urmaresc la televizor stiri cu si despre tigani, ma intalnesc cu ei in viata de zi cu zi, nici macar in filme nu scap de ei. Am inteles, exista, cohabitam, blabla, dar chiar nu se mai poate trai fara aruncarea in ochi a culturii respective? Noi nu ne respectam propriile traditii, habar n-avem daca e sarbatoare, nu ascultam muzica populara, am si uitat cum arata portul popular, in schimb incep sa stiu pe de rost genericul de la “inima de tigan” si ce sa mai zic de fustele inflorate care imi insenineaza ziua.
Cum ziceam, au inceput sa se faca si seriale inspirate din viata tiganilor. Serialul ilustreaza vietile a catorva satre care sunt in rivalitate, sau nu neaparat, oricum nu stiu prea bine pentru ca am vazut un singur episod acum cateva zile. Am inteles ca deja sunt in sezonul doi, e mare tam tam, mare rating, mare capodopera. Multi tin sa laude aceasta telenovela zicand ca e mult mai bine jucata decat cele de dinainte. Sincer, mi se pare ca adevarul e chiar invers. (more…)
Asa. Despre tigani, sau rromi, cum vreti. In ultimul timp parca sunt peste tot si asta m-a determinat sa scriu despre. Pentru ca doar rostindu-le natia, imi vin vreo 10 exemple in cap de intalniri nefericite pe care nu mai vreau sa le repet. M-am gandit daca sa scriu sau nu, dat fiind ca ne confruntam cu aceasta problema de mare anvergura, si anume rasismul fata de tigani. Doamne fereste sa spui ceva, ca imediat sar 10 pacifisti pe tine sa te faca rasist. Mi se pare complet aiurea. Pentru ca vorbim despre ei ca si cum vorbim despre orice alta natie, si criticam obiectiv niste fapte care se petrec in fata ochilor nostri, fara sa discriminam pe nimeni si nimic. Nu ma duc sa le dau in cap, doar observ si trag niste concluzii.
Toata lumea se ascunde in fata ipocriziei asteia ca nuuu, nu suntem rasisti, n-avem nimic cu ei. Hai sa nu le mai spunem tigani, sa le spunem rromi. Ce-i cu prostia asta, nu inteleg, jur. Ei cred ca se simt si mai discriminati cu denumirea asta. In fine. Din punctul meu de vedere, tiganii care fac scandal, cersesc, fura, se comporta total antagonic cu normele de bun simt, merita sa fie discriminati. Atata tot. Daca stau cuminti in banca lor ca orice om normal, se spala, muncesc pentru banu lor, si nu imi sar prea mult in ochi, atunci sa traiasca la multi ani. (more…)
Nu se mai poate. Soc total. Bucurestiul asta minunat continua sa ma surprinda pe zi ce trece. In capul meu e o combinatie ciudata intre “ce dracu caut eu aici?” si “ce dracu sa fac in alta parte?”. In acest amalgam sentimental sunt zilnic martora la noi intamplari haotice care ma surprind.
De exemplu. Azi dimineata, in tramvai. Ma uitam agale pe sosea, in timp ce ii ascultam pe Dobro & Craio. La un moment dat, pe trecerea din fata de la Mega Image, o trecere de pietoni pe care si eu o folosesc, si nu neaparat rar, trecea o fata. Frumusica, pe tocuri, se grabea si ea sa nu incomodeze prea tare traficul deja aglomerat. Prima masina s-a oprit, de voie de nevoie, insa a doua se pare ca si-a inchipuit ca poate sa treaca. Ghinion! De fapt nu prea era loc, asa ca mirifica Dacie Papuc a luat-o in bot pe fata care trecea regulamentar pe trecere. Fata s-a prabusit la podea si mai departe n-am reusit sa vad pentru ca tramvaiul a inaintat si am pierdut restul. Dar m-a apucat un val de furie incredibil, pentru ca ma gandeam cum ar fi fost sa fiu eu in locul fetei aleia. Ma mai gandeam si la acesti soferi, la regii soselelor, care pe langa ca stau bine mersi cu curul in scaun, nici nu dau doi bani pe omul de pe trecere. Si cel mai trist este ca politia nu mai are nicio autoritate in orasul asta. (more…)
Duminica e o zi recunoscuta a fi “ziua internationala a mersului la mall”. Daca aceasta distinctie inca nu e facuta public, ar trebui facuta o data, pentru ca oricum tot poporul se ghideaza dupa ziua asta. Ieri a fost duminica mea. Ca nu ma duc des, ma duc asa, cand mi se pare mie ca am mai multi bani si ca nu ma doare foarte tare la buzunar daca mai scap de ei. A venit sezonul nou, am nevoie de tzoale. E o chestie stas. La fiecare schimbare de sezon, mie imi trebuie haine. Pacat ca se schimba sezonul de 4 ori pe an, deci mie imi trebuie haine constant. Ma rog, asta e o chestie tipic feminina.
Sa ne intoarcem la ziua internationala a mallurilor. Toata lumea se adapteaza in functie de ziua asta. Autobuzele si-au prelungit rutele ca sa ajunga la mall (vorbesc aici de Baneasa), oamenii nu mai ies din casa sa nu se loveasca de cireada care merge la mall, iar cei care se incumeta isi iau multe remedii anti-plictiseala cu ei in masina, eventual inca o persoana cu care sa se converseze. (more…)
“Normal ca esti deprimata. Daca stai toata ziua in casa. Normal ca esti deprimata daca stai in casa si te uiti la filme de pe “acasa”. Stai in pat acolo sub plapuma si te plangi. Hai, treci in oras!”
Acestea nu sunt chiar cuvintele exacte. Citatul este pus la deruta. Adica ma rog, eu, fiind o atat de mare fana a genului beletristic, mi-am permis sa adaug putina fictiune si sa compun replicile colegului intr-una singura, astfel incat sa dea un efect mai interesant inceputului postarii. Intelegeti? Adica da, asa ceva mi-a zis colegul ieri. Treci afara, era indemnul lui spus cu mai multe cuvinte. N-am avut de ales, a trebuit sa ma supun. A trebuit sa fac dus, sa trag pe mine niste tzoale, sa ma dau cu creion la ochi pentru ca aratam ca moartea in vacanta, si pana la urma am reusit sa arat si eu ca un om si sa plecam.
Am zis ca mergem in Regie sa jucam biliard. Bine, fie, puteam merge si in Honolulu ca nu m-a interesat. Ma uitam la orasul luminat si la chestiile care au mai aparut intre timp, de cand singurul drum pe care il fac e de acasa la serviciu si inapoi. (more…)
