Ganduri si planuri
Aseara ne uitam la The Men Who Stare at Goats, si asa, fara absolut nicio legatura, mintea mea a inceput sa alerge pe coclauri. Ma gandeam cum ar fi sa ne mutam in alta tara. Daca, in mod idilic, relatia noastra dureaza pana la adanci batraneti, ne luam si ne nastem prunci unul altuia. Sa plecam de la coordonatele astea. De ce si-ar dori cu adevarat cineva sanatos la cap sa faca lucru asta in Romania, in conditiile actuale?
Pana acum eram super pro-Romania. Las’ ca stau in Romania, fac eu treaba in Romania, ma afirm in Romania, ma mut in capitala in Romania, o sa fie super in Romania. Nu pot sa zic ca nu mi-a iesit pana acuma socoteala, dar cu cat avansam in varsta cu atat ne gandim la un viitor mai indepartat. Ma uit la ai mei. Si ei au vrut sa se afirme in Romania. Au fost super elevi. Apoi super studenti. Au absolvit politehnica undeva in jur de nota 10. Au fost super practicieni, au muncit pentru posturile pe care le-au ocupat, s-au afirmat, au crescut, au condus departamente, au fost apreciati. Si acum se apropie de varsta aia de pensionare si nu mai rezista. Sanatatea incepe sa fie tot mai precara, functia tot retrogradeaza, salariul se tot micsoreaza, cheful si capacitatea se tot diminueaza. Se gandeau si ei cum ar fi sa se pensioneze putin mai repede si sa se mute in casuta de la munte pe care si-o construiesc pentru batranete. Pai nu prea e ok, pentru ca daca te pensionezi mai repede ai pensie vreo 7 milioane. Doamne fereste sa-ti trebuiasca vreun medicament mai scump decat aspirina, si ai pus-o. Nu ca aia 7 milioane ti-ar ajunge mai mult decat mancarea pe o luna si eventual niste lei platiti la curent. Daca n-ai pus deoparte, pofta buna la parizer cat te-o mai tine suflarea.
E foarte scary. Mai ales pentru cineva ca mine, care a inceput sa lucreze la 19 ani. Pana la 65 cred ca vorbesc singura, o sa fiu genu’ ala care repeta cuvinte obsesiv, face Alzheimer pe baza de stres si se imagineaza la 20 de ani pe vecie. Si daca Doamen fereste mi se intampla ceva, unde ma duc? La unul din multele, frumoasele azile pline de facilitati care se gasesc in Romania? Sau imi iau vreo persoana de incredere care sa ma ingrijeasca in timp ce imi fura din casa zilnic cate o bijuterie? O sa ziceti ca mai am timp sa ma gandesc la astea. Dar inevitabilul tot apare la un moment dat. Asa ca am putea sa ne luam niste masuri de precautie.
Daca n-o sa avem niste salarii d’alea babane care sa ne permita sa punem deoparte jumate, probabil emigram. O fi asta vreo viata buna? Muncit de la 8 la 19, ajuns acasa la 20, dormit la 22? Asta abia asteptand sa vina weekendul, ca sa mai dorm o tura. Si eventual, cu chin maxim, cu insistente nemasurate, sa ies intr-una din serile de weekend la un cico sa nu mi se para ca nu traiesc deloc. Ce-oi face la 40 de ani? Ma incui in casa si cam asta o fi. O fi asta vreo viata buna in care dupa o luna de depus munci platim toate ratele, intretineri, cheltuieli si mai ramanem cu o umbra de bani ca sa nu zicem ca suntem chiar lefteri? Deci nu stiu. Nici macar nu m-as plange – ca vorba aia, n-am eu chiar cel mai nasol job din cate exista, o duc altii si mai rau ca mine – daca as avea vreo siguranta la batranete.
Asa ca hai. Unde mergem. In Suedia e cam frig, si mi-e cam tarsha acuma sa ma pun sa invat Suedeza. In Franta sunt oamenii cam rai. In Anglia ploua mult si e scump. In Spania e departe tare. Pana la urma am ramas la Germania sau Austria. La Salzburg, in orasul vechi, unde ne putem plimba cu bicicleta si vizita gradina botanica. In 6 ore sunt la Arad cu masina pe autostrada, si nici zborurile pana la Bucuresti nu sunt scumpe. Si ne angajam la vreo companie internationala pana ne adaptam bine cu germana, si ne cumparam un apartament intr-o mansarda langa un parc. Ma rog. Mai sunt cativa ani pana atunci. Poate se intampla vreo minune si se rozeste situatia in Romania. O alternativa de backup nu strica totusi… 
Ziua buna.
Mare dreptate ai de data asta…
in austria m`as muta si eu daca ar fi sa aleg dar inca sunt in stadiul in care erai tu inainte, adica pro-statul in tara mea.
am si eu the men who stare at goats, trebuie sa`l vad, am vazut trailerul si m`a amuzat.
De cateva luni bune incerc sa o conving pe mama de acelasi lucru.Dar eu mai am inca 3 ani de liceu..is de abia la inceput de drum.:D
P.S:Sa stii ca ti-am gasit blogul intamplator si de atunci il urmaresc aproape zilnic.Imi place mult stilul tau de a scrie.
imi place optimismul tau in ceea ce priveste traitul afara.bad news,si aici muncesti ca sclavul,poate chiar mai multe ore,lipsa de intelegere totala,aici nu le pasa ca esti bolnav,mergi la lucru.plus ca oricat de bun ai fi,ii prefera pe-ai lor:)but I wish you good luck.Singurul mare plus,imens chiar e ca civiliztia e alta.totul e bine organizat si nu exista haos ca la noi,si odata plecat,te indragostesti urgent cand vezi ce frumoasa e o tara in care lucrurile functioneaza cum trebuie:)mie mi-e greu sa ma intorc in Romania acum,dar tinand cont de domeniul pe care l-am ales si planurile mele sa-mi deschid propria afacere,Romania e singura varianta posibila la momentul actual,in Londra ar fi nevoie de mult prea multi bani sa incep asa ceva:(
Anglia e scumpa din punctul de vedere al Romaniei. Anglia, la nivel salarial de Anglia, e accesibila. Adica platesti chiria, taxe (da, astea sunt nesimtit de mari, dar fie), iti iei toate prostiile si te trezesti ca mai ai bani si cand iei urmatorul salar. DACA nu vrei in fiecare weekend shopping pe Oxford Street. Ma rog, aici e chestie de perceptie.
Mie imi place aici. Nu ploua chiar tot timpul, iarna e un soi de toamna tarzie si vara un soi de primavara putin mai calda.
Insa oamenii sunt binevoitori in marea lor majoritate (atata timp cat nu sunt romani sau polonezi si din pacate sunt multi romani si polonezi), daca suni la departamentul X sa intrebi o tampenie esti lamurit cu zambetul pe buze… au un sistem care functioneaza, atata timp cat respecti niste reguli de bun simt elementare.
Recunosc insa ca eu am ales Anglia de groaza de a invata alta limba straina si din dispret pentru IRA. Insa nu imi pare rau nici o secunda
daca vrei sa pleci din tara eu zic sa te grabesti pentru ca mai bine niciodata nu va fi, cu asa guvern nu prea are cum:)
Si eu eram total impotriva plecatului din tara pana acum creo trei ani, cand am inceput sa observ o degradare continua a Romaniei. Am oscilat intre a ma muta in Bucuresti sau a o taia cu totul din tara. Am ales a doua varianta de curand si nu regret nimic. Nu mi-e dor de absolut nimic din tara, m-am adaptat aici cu viteza luminii si n-am de gand sa ma intorc. Bine, poate m-a ajutat si faptul ca si aici fac ce faceam in Romania si n-am avut nevoie sa ma adaptez la un loc de munca. Dar ca idee, chiar daca in Romania aveam destule pentru varsta mea, venit stabil, casa etc, am gandit cam la fel ca tine, in perspectiva, si am ales sa plec pana nu e prea tarziu. Asa ca daca vrei o lume normala care nu te anihileaza ca individ, Romania clar nu e locul unde trebuie sa fii.
draguta, ce spui tu e dovada ca Romania s-a occidentalizat partial. mai e nevoie de inca 20-30 de ani sa devina ca occidentul. ce traiesc parintii tai e foarte occidental. ce ai vazut tu la televizor e ceea ce vede orice alt occidental. la 40 de ani ori esti deja barosan ori te rogi sa fi picat intr-o firma care nu face faliment fiindca altfel crãpi cu somajul in mana.
in occident e un pic mai curat si oamenii sunt un pic mai calmi. si nici nu se vaita atat.
Saracii de noi, chiar n-a venit nimeni sa zica “haide mai ca e bine acasa, esti o pesimista toanta”.
.
Ma rog, ma bucur ca am primit diverse pareri, o sa recitesc postul cand tre’ sa iau decizia finala
Referitor la ce zice Liana,Anglia e scumpa din perspectiva tuturor nu doar a romanilor,Londra in special,restul Angliei e acceptabil.Vreau numai sa adaug ca traiul aici ti-l poti permite intr-adevar daca ai un job.Eu spuneam ca e nevoie de f multi bani sa-ti deschizi o casa de moda as I wish,dar categoric daca ar fi sa caut un job nu m-as intoarce in Romania in nici un caz.
@Zappy: nu cred ca e nimeni asa de tacanit pentru a spune “las’ ca e ca e mai bine in Romania decat in alta tara europeana”
Parerea mea e ca nu are nici o legatura cu pesimismul. E clar ca nici in alte tari europene nu e raiul pe pamant insa nu exista comparatie cu ce e in Romania acum.
“haide mai ca e bine acasa, esti o pesimista toanta”….NOT