E clar ca te plictisesti in ziua asta de sambata si vrei ceva de citit.
Asa ca vezi tu, exista articolul lui Paul despre nomenclaturile pompoase si sarcinile care vin cu ele.
O zi frumoasa si cat mai lipsita de sesiune 
.
Dupa cum spuneam, vara asta e vara nuntilor. A golitului de buzunare, a rochitelor si a dansului pe muzica populara de care eu sper din suflet sa scap printr-o eschiva de genul “ma doare piciorul” sau asa ceva. Mireasa m-a anuntat ca nu am nicio sansa, dar mai multe despre asta luni, dupa nunta.
Ieri a fost vremea cununiei civile. Reintoarsa dupa 3 zile de absenta concediu neplatit pe baza de sesiune, m-am simtit de parca as fi lipsit 27 de zile a cate 48 de ore fiecare. Aveam 76 de mailuri in Inbox, 3 briefuri noi, 3 proiecte care ma pandeau de la spate pentru ca aveau nevoie de diverse revizii. Deja incepusera sa-mi faca artii treaba, sa-mi traduca texte pentru ca nu le facusem si in engleza, distractie dinasta. Deci eram pedepsita la ore de brainstorming si textuit la greu. La 1 jumate trebuia sa plecam la nunta. Incercam sa-mi fac treaba astfel incat sa ma pot eschiva si eu o ora. Nu stiam exact cat dureaza o nunta dinasta, presupuneam ca se termina repede si ca pot sa ma intorc de indata. (more…)
Ca orice femeie respectabila, ieri m-am uitat la meci. Nu ca as fi stiut cu mult timp inainte despre ce e vorba. Auzisem intr-o zi la stiri ca e ultima ocazie in care Thiery Henry poate sa marcheze un gol in Champions League. Ma gandeam ca o fi patit ceva saracu, sau ma rog, batranetile astea. Oricum am bagat mai mult in seama personajul decat stirea in sine. Pana cand m-a chemat Adi la ziua cumnatului, ziua in care urma sa ne uitam la meci ca tot omu’, cu samanta si bere si stiti voi. Meci de cartier. Din’ala unde se aduna tot cartieru la o terasa si gastile se injura intre ele ca aia de la “cimitir” tin cu o echipa si aia de la “metrou” tin cu alta chipa.
Exista mai multe moduri in care poti vedea un meci, iar eu voi face o scurta analiza a acestora, pentru amuzamentul nostru sau ma rog, mai mult al meu. Pentru ca eu ma distrez citindu-mi singura posturile dupa luni si luni. Asa.
Fanul agresiv – Mascul din specia fanilor infocati, acest speciment este printre cei mai des intalniti din populatia privitorilor de fotbal. A invatat de la tata ca fotbalul ruleaza si spiritul unei anumite echipe i-a inoculat ca din stra stra stra bunici, noi tinem cu Dinamo/Steaua/Rapid/ Fc. Floarea-n Drum. Sau mai era echipa aia cu nume lung pe care l-am uitat. Asa. Deci daca joaca romani, Romania, sau una din echipele din Diaspora, sa va tineti de scaun. (more…)
In concordanta cu anuntul de ieri, azi mai fac un anunt. Miercurea e ziua in care scriu dincolo .
Asa ca, daca ati venit in cautarea postului meu de azi, il gasiti AICI.
Un post despre cum se aplica materia numita managementul relatiilor cu clientii in viata de zi cu zi intr-o agentie.
Maine revin cu povesti despre parcari si animale. Dar va invit sa o cunoasteti totusi si pe Andreea, care va scrie un articol despre PR.
Have a nice day,
Yours truly,
Zpy.
Sa va spun ce am facut zilele astea. Pe scurt asa, ca iar am examen.
Am avut o idee, de care v-am spus mai demult. Mi-am dat seama ca e prea greu de pus in practica daca incerc sa racolez de pe acuma diversi sustinatori care sa sara cu malaiul iar eu sa intind ideea pur si simplu. Am decis ca o idee se pune cel mai bine in practica din manute proprii. Pentru ca oricum ne place sa scriem. Si oricum credem ca avem sfaturi de dat, avem experienta de viata.
Am vorbit cu cativa oameni. Care au si ei experiente, din alte domenii. I-am rugat sa mi se alature intr-un blog colectiv. In care sa va povestim cum ne scoate viata peri albi. Mai exact, cum incercam sa ne gasim cate un job bun in diverse domenii, cat de apriga, asidua si extenuanta este problema. Mai mult, detalii despre exact Ce se intampla la jobul respectiv, ca sa nu ne mai lasam furati de aparente cum ca daca faci PR esti numa un glamour si in aceeasi ordine de idei, tot ce zboara se mananca.
Asa ca, de azi inainte scriu si pe virtually.ro.
In curand o sa apara si frumosul banner in sidebar, pe care puteti sa-l luati si sa-l transportati, daca va place. Daca nu, el tot acolo ramane. Si zambeste, dupa cum veti vedea.
In rest, o sa facem asa: o sa scriem un articol pe zi, introducem si cate un interviu din cand in cand, intrebam si raspundem, ca sa ne lamurim cu totii cu ce se mananca piata muncii asta, si aici nu vorbesc despre statia de metrou.
Wish us luck and lets get started.
