Cum ai devenit pitipoanca
Cand erai mica, erai si tu ca ceilalti copii. Desi la gradinita te macina un pic faptul ca unii copii primeau chestii din strainatate si tu nu. De exemplu, cand a venit colega ta cu penar si creion cu Spice Girls, te-a atras scliposenia de pe el si ai vrut si tu sa ai asa ceva. Te-ai resemnat repede ca nu se poate, pentru ca stiai ca in Romania nu se gaseste, dar ai inceput sa te uiti si tu pe MTV sa vezi ce-i cu femeile astea care se balangane pe sunete ciudate adunate intr-o succesiune. Nu prea intelegeai tu ce-i cu muzica, dar iti placeau videoclipurile ca nah, erau colorate si aratau tot ce inca nu inflorise in Romania asta gri. Pe strada ieseau copii imbracati in salopete gri de catifea raiata si adidasi BIT care iti faceau piciorul sa para de 15 ori mai mare, iar la TV erau reclame cu felurite jucarii si sclipiciuri. Te-ai apucat sa desenezi, sa colorezi, sa-ti faci haine urate confectionate din taieturi de blugi si paiete cumparate de la tesatorie. Nu sperai tu la prea multe pentru ca stiai ca ai tai abia ca isi permiteau sa iti cumpere o papusa Cindy de plastic.
Papusile astea erau o alta dilema. Nu stiai cum sa faci sa pui mana pe o papusa Barbie. Da, ok, Cindy era un fel de sora handicapata a lu’ Barbie, daca aveai 3 Barbie ai fi putut sa te joci cenusareasa cu final trist, in care cea din urma moare topita de o lumanare uitata aprinsa prin camera. Barbie avea picioare lungi si fine, par blond lung stralucitor, sani frumosi si machiaj perfect, era ideala. Ba chiar, unii ziceau ca era si desteapta. Ii faceau, pe langa accesoriile indispensabile sub forma de pantofi cu platforma si gentute vintije, niste ochelari sau o uniforma scolara, ca sa nu para chiar cu IQ -.
Apoi ai implinit si tu 13 ani. Colegele tale deja aveau tzatze, tu nu prea. Nu-i nimic, daca iti puneai un sutien aratai usor penibil, dar pentru necunoscatori putea sa para ca ai sani. Deja te trazneau diverse ganduri cum ca cum ar fi sa te vopsesti, sa te machiezi, sa-ti pensezi stufaraiele alea ce la alte fete arata ca niste sprancene. Zabaleai cand alte fete veneau cu blugi cu talie joasa iar pe tine te punea maica-ta sa iti bagi maieul in pantaloni. Pe rafturile magazinelor se gasea aproape orice. Erau ele mai de proasta calitate, dar ce conteaza, pentru o perioada mai scurta de timp, imitau perfect bunatate de produs strain. Unele chiar aveau nume care semana cu ala de la televizor. Ce conteaza ca scrie Chanel sau Channel pe el? Nu e ca si cum cineva din Romania s-ar fi prins, ever. Asa ca, dupa ce savurai un langos cu branza si smantana, iti luai o pereche de ochelari de soare Guchi si niste Adiadashi, cu talpa inalta, bineinteles.
Ai mai crescut si ai inceput sa poti sa-ti scoti singura alocatia. Ba chiar ai tai iti mai dadeau din cand in cand ceva bani, ca sa iti inchida gura. Ai descoperit fondul de ten, si faptul ca el iti acopera imperfectiunile. In curand ai inceput sa-l folosesti dimineata, seara, la pranz, intre mese. Ai inlocuit spalatul pe dinti cu fondul de ten. De fapt, nici nu mai stii ce culoare are pielea ta. Frustrarile din copilarie ti le-ai rezolvat cu niste sclipici care se gaseste acum cu atata abundenta pe piata. Esti obligata, cum ar veni, sa porti blugi cu talie joasa, pentru ca altii nu se mai gasesc in piata. Look-ul nu e complet pana nu te vopsesti blonda. Asa ca, intr-o zi, dupa ce ai cersit bani de la bunica pe care ai prostit-o pentru ca oricum nu intelege pentru ce iti trebuie banii, iti cumperi apa oxigenata si iti indesi parul intr-un lighean. Ai iesit dupa operatiunea asta mai ceva ca o portocala, dar nu-i nimic, rezolvi tu cu niste Londa blond viking, care tine exact 3 spalari dupa care incepi sa arati ca un mop scapat din aprozar.
Dar ce mai poti sa faci? Mecla nu-ti mai arata nici cum fara smirghel, iar in ceea ce priveste parul, ai doua variante: fie te tunzi zero, fie continui in fiecare dimineata cu ritualul spalat, coafat, intins, vopsit o data la 2 luni. La asa un cap, jur ca nu merge decat un outfit pe masura. Cum ai arata tu asa, si imbracata in tenisi converse cu baggy jeans? N-ar merge. Te resemnezi si tragi pe tine blugii cu sclipici. Nici nu-ti mai doresti sa fii Barbie, de cand ti-ai vazut poza cu pitzipoanca si ai descoperit ca ai, intr-adevar, niste covrigi in urechi. Dar tie iti placea atat de mult cum luceau! Erai ca si pasarile alea care fura tot ce luceste. Nici nu conta ca erau adevarati sau nu, cat timp iti aminteai sa ii scoti inainte sa te speli pe urechi, o data la doua saptamani.
Stiu ca esti deznadajduita si ca viata iti pare un cerc vicios fara scapare. Am inteles ca ai fost victima post-comunismului si a unor circumstante nefavorabile. A unor mesaje subliminale si a unor greseli de etica in construirea epocii consumismului. Din cauza creierului tau modificat genetic, trebuie sa sufere intreaga omenire. Chiar si tu intelegi asta. Era fun la inceput dar acum esti in pragul sinuciderii. Eu m-am gandit sa facem un help-line pentru oameni ca tine unde puteti suna, iar noi va dam sfaturi despre cum sa va imbunatatiti atat fizic cat si psihic. Vom fi psihologo-consultanti for free! Poate putem face lumea mai buna.
Of, asta e munca de sisif. Fiintele astea nu vor disparea niciodata
ba da mai… nu intelegi? eu sunt convinsa ca cel putin jumate din ele s-au prins ca au fost victime ale unor circumstante si vor sa se schimbe, doar ca nu stiu cum!
Dau si eu mana de ajutor, daca e. Ma ofer voluntar sa le tund zero. Adevarat ca n-am mai tuns niciodata, dar cat de greu poate fi sa tunzi zero? Mai ales daca stiu ca asa sunt si eu de folos
).
E na, cu masina de tuns merge rapid.
Eu sunt convinsa ca cel putin trei sferturi au creierul atat de neted, incat patineaza musca pe el (copyright Mircea Badea, ma enervez ca n-am zis eu prima chestia asta).
La creier nu stiu ce le putem face, e mai greu. E nevoie de tehnici ceva mai avansate. Eu le-as recomanda studierea abecedarului pentru inceput, dar cine se ofera sa li-l predea?
sunt prea putine care inteleg de fapt ca sunt penibile, unele chiar sunt mandre ca sunt pitipoance. imi spunea o colega de la lucru, ca ea la birou incearca sa se imbrace cat mai normal, ca asa e cerinta, insa zicea singura ca ea e o pitipoanca si ii place. era vopsita bruneta ce-i drept, dar haine aurii si aurul in exces nu-i lipseau, plus animal printurile, atat la palton cat si la cizme. mentionez ca nici la birou nu-i prea reusea sa arate “normal”. oricum, a fost la noi numai in probe, vreo luna.
draga, din punctul meu de vedere sunt mai multe tipuri de pitzipoance. unul e cel descris de tine si care se imbracau cu toale turcesti.
ar fi bine sa scrii insa si despre snoabele carora li se aduceau de la 14 ani maclavaisuri de pus peste tot de catre un “tati” cu bistari, care la 15 erau fotomodele si, in general, aveau tatici cu srl care faceau import din Ger-ma-niiia si I-ta-liaaa sau veneau cu vaporu’. la urma urmei mie imi e greu sa fac diferenta de calitate intre o corporate pitzi pe baza de parinti (cazul eba) si o bambu pitzi (cazul gabor). diferenta e doar de origine. esenta e la fel de proasta. Prostul gust nu poate fi mascat de produsele originale de la Londa si nici de o epilare corecta.
deci mama cum te roade invidia
)
)
))
ce daca 3l3 e unicat3 si are valoar3 tre neaparat sa l-e critic-a-m
deci mai termina cu invidia aceasta tu
sa mor… vreau si io sa fac o fapta buna si toata lumea intelege gresit.
eu zic sa terminam cu nvidia .. propun ATIRadeon HD 2600XT
)
cine e pentru cine se abinte cine cine cine
Stii ce ar fi tare?Sa alegem vreo 10 pitzi de pe strada,da din alea chiar groaznice,si sa facem o chestie before-after.Le luam,le coafam,le imbracam,le machiem si le facem o sedinta foto.Daca la final realizeaza ca arata mai bine asa,am facut o fapta buna,daca nu,inseamna ca luptam degeaba.
P.S.Si postam pozele pe bloggul tau:)
am vazut intr-o zi o emisiune la nemti… care a facut chestia asta cu o pitzipoanca. arata ok tipa “after”, doar ca avea tenul INGROZITOR de stricat de la atata fond de ten…
oricum, eu nu ma risc la racolat pitzipoance, ca mi-o iau in freza.
Vorba aia (ca tot amintesti de pasari:D): fiecare pasare pe limba ei moare!
Ce ma intereseaza pe mine ce se afla in cotetul altcuiva?!
haha,m-am gandit si eu la asta.Te duci pe strada si ce zici?,,Buna,esti interesata sa petreci o zi alaturi de noi?Vrem sa te transformam in fiinta umana”.Nah,prin urmare ,,long live pitzi”:))
Nu stiu ce sa zic.. Ti-ai ales prost categoria pe care o critici. Vorbesti prea mult despre bani. Nu toata lumea are banii pe care probabil il ai tu. De fapt banii nostri pentru ca daca ne permitem sa stam acum pe net, inseamna ca nu murim de foame. Si mai cred ca tu te regasesti in multe chestii pe care le`ai scris acolo. O zi buna, dar nu ti-a iesit cu asta.
da, e adevarat ma regasesc in unele chestii pe care le-am scris. daca ma regasesc, inseamna ca am avut si eu o cantitate limitata de bani. si chiar cred ca nu are o atat de mare legatura cu banii felul in care alegi sa arati sau sa te comporti. cunosc destule persoane modeste care au facut multe in viata si pe care le admir.
si na… sa fim seriosi… toate pitzipoancele stau pe net! ca de aici a pornit fenomenul. prin logica ta rezulta ca au si ele ceva bani.