Aaaaaaaaa! Ante scriptum. Mi-a aparut interviul pe hotcity, fix aici. Ca de aia fac parte din blogosfera muieristica. Pam Pam!
Ma enerveaza. Ca e luni si ca ploua. Ca am iesit de la metrou si ploua atat de tare incat ma loveau stropi in fata si mi se intindea tot maglavaisul peste obraji. Ca n-aveam umbrela, bineinteles, ca daca as avea nu m-ar fi enervat atat de tare. Ca am gasit in geanta doar caciula mea care daca am parul prins ma face sa arat ca un bolnav dupa chimioterapie. Ca a trebuit sa mi-o pun in cap pentru ca aveam de ales intre a-mi pune caciula sau a-mi pune cursurile de statistica de pe care ma pregatesc sa invat.
Ma enerveaza ca e criza. Pana mea de criza, fix acuma si-a gasit sa vina? Acuma ca e luni si ca ploua si ca am 20 de ani si ar trebui sa fiu in bobocul varstei, eu trebuie sa-mi pun probleme de criza. Ma enerveaza ca e criza si la birou toata lumea susoteste. Ma enerveaza ca se pregatesc demisii, sau cel putin asa se susoteste. Si daca se pregatesc demisii stai cu morcovu in cur si bagi acolo ore-n plus ca sa nu fii tu ala care va fi dat afara. Ca toata lumea stie ca e criza, si ejobs ar fi trebuit sa fie redenumit in “nojobs” pentru ca apar 3 joburi pe zi si si alea sunt pentru instalator, sudor sau forjor. Asta e, daca mi-a placut cartea, acum trebuie sa sufar, ca e criza. (more…)
Dupa ce am scris ieri despre problema cu calculatoarele, colegul meu Art care sta in dreapta mea la o distanta de 70 cm (masurati mai ‘nainte cu liniarul foarte profesionist de catre amandoi), m-a intrebat “Da despre mine cand scriiii?!”. Bineinteles ca m-a intrebat la modul total ironic si sarcastic, pentru ca el este la fel de putin curios de blogul meu ca si mine de situatia economica din sudul Groenlandei. Cateodata il deschide, zice ceva la misto, dupa care il inchide fara sa clipeasca. Doar cand il oblig si ma rog de el (”Da hai te rooooooooooooog citeste”) citeste asa in scarba dupa care il inchide din nou, fara sa clipeasca.
Deci sa scriu despre el, asa, sa-i fac pe anti-plac. Din cauza faptului ca il cheama tot Andrei, ca pe baiatul de la IT din articolul de ieri, o sa ii spunem doar Art. Un Art se ocupa de obicei cu conceptualizarea si punerea in practica a conceptului in doua programe numite sugestiv Adobe Illustrator si Adobe Photoshop. Artul nostru, venit de la Brasov cu sperante mari de a face ceva cu viitorul sau, a dat de agentia noastra iar acum convietuim impreuna si ne plangem zi de zi de mizeria asta de viata. Nu ca am avea o viata nasoala, nu, dar e in natura umana sa te smiorcai. (more…)
Un lucru mi-e clar: calculatoarele ma urasc. Si asta pentru ca m-au gasit pe mine drept tinta slaba, care nu se stie apara impotriva virusurilor, impotriva shut downurilor excesive, impotriva inaintarii cu viteza melcului bolnav de osteoporoza si alte cele. Daca se intampla ceva cu calculatorul meu, tot ce pot sa fac este sa ma iau cu mainile de cap, sa urlu, sa injur, lucruri care evident nu vor face niciun bine. O data am incercat eu sa bajbai ceva la calculator, pentru ca l-am vazut pe un fost prieten de-al meu IT-ist facand la fel, si am zis ca poate imi iese si mie. Am deschis task managerul si am zis ca las ca sterg eu de aici niste aplicatii, ca sigur jumate sunt spyware si nu mi le trebuie. Si am inceput sa inchid si in curand mi-au disparut toate inconitele de pe destop iar apoi n-a mai mers nimic. Panicata am dat un restart si spre fericirea mea, toate au revenit la normal.
Din pacate aceleasi ghinioane mi se intampla si la calculator. Acum vreo 2 zile nu-mi mergea netu. Da numa mie. Nu ca n-am fi toti conectati la acelasi server, nu ca n-ar fi niste cabluri care unesc toate calculatoarele din open space. Nu ca nu ni s-ar opri toate brusc atunci cand apare o pana de curent. De data asta, era doar al meu defectuos. (more…)
S-a intamplat si asta. De fapt, toata lumea stia ca avea sa se intample mai devreme sau mai tarziu, iar unii banuiau ca deja se intampla dar subiectul nu era dezbatut public. Acum brusc nu le mai pasa. Tot ce stiam pana acuma despre intimitate, despre dreptul la exprimare libera se duce pe apa sambetei. Toata drepturile omului raman de fapt o insiruire de cuvinte pe o hartie si ramane doar sa le pomenim din cand in cand, ca si cand ne-am aminti cu drag de ele, ca de o bunica raposata.
Adica in alte cuvinte, de ieri ni se monitorizeaza toate apelurile telefonice, toate sms-urile, toate mailurile, si nu m-ar mira ca si conversatiile de pe yahoo sa se stocheze undeva. Ei zic ca nu se monitorizeaza decat data si ora la care s-a facut apelul si catre cine si unde. Si cica continutul nu se urmareste. Pai ce folos au sa afle la ce ora l-am sunat pe Ghita, daca nu afla si despre ciolanu in cauza? Sa ma scuteasca. Si totusi… nu inteleg cum are sa functioneze toata tarasenia asta. Exista nenumarate feluri prin care cineva poate trisa sistemul. Sa enumeram unele dintre ele, trecand in acelasi timp intr-o nota mai umoristica, desi va spun sincer ca sunt total indignata de procedurile astea de sclavagism mascat. (more…)
Mno, acuma ca am terminat cu magaria pot sa imi vad si io de articolele zilnice. L-as fi scris mai devreme dar am scris nu mai putin de 10 texte de poster, cateva de leaflet si inca o mie de mizilicuri de new media. Dar o sa iasa asaaaaa coooooool. Numa sa aprobe clientu.
Azi dimineata m-am trezit cu noaptea in cap, adica la 6 jumate. Visam ca eram la ghiseu la permise si imi luam cartonul, tzadula, cum ar veni, ca sa pot sa-mi conduc rablajenia o data. Asta pentru ca aia de la permise nu lucreaza sambata si de cateva zile ma bantuie intrebarea : cum sa ajung eu la arad sa-mi ridic permisul fara sa imi iau concediu? Aceasta intrebare este la fel de greu de raspuns ca si constructia unui perpetuum mobile, dar ma rog, eu inca ma mai screm. Daca gasesc modalitatea am sa anunt, si va puteti apuca linistiti de perpetuum. (more…)
