thoughts of a drama queen

Cum e acasa…te-ai acomodat? Asta ar mai lipsi sa fiu intrebata dupa ce am auzit de atatea ori intrebarea Cum e la Bucuresti? Te-ai acomodat? Iti place?
Acasa e liniste…nu e claxoane pretutindeni, nu e lume rea care urla, tipa si se calca in picioare. Acasa nu e hectic si agitat, e deschis si aerisit, e un ritm mai dulce si mai alene, o pace pe care nu o simti decat cand te afli acasa…oriunde ar fi ea.
Am intrat pe vechea mea poarta in vechea mea casa in care stau de cand m-am nascut. Am baut un pahar de apa de la robinet, si mi-am dat seama cat e de buna in comparatie cu intoxicatia generala care se numeste APA in Bucuresti..din pacate nu imi place nici gustul de apa imbuteliata, asa ca apa de la Arad a fost ca o gura de aer proaspat )…
Am intrat la mine in camera in care ai mei s-au pus sa faca mici modificari, in primul rand ca lipseste patul si e calculatorul in schimb, nu stiu daca ai mei se asteapta sa dorm pe masa cu calculatorul sau nu, cert e ca schimba total lookul camerei. Peretele a fost inlocuit cu o folie de polistiren care are scopul sa nu mai permita caldurii sa iasa din camera. Inca e alb dar mi-a spus mie mama ca ma lasa sa il vopsesc ce culoare vreau. Nu stiu ce scop are toata zugraveala, din moment ce oricum voi vedea rar schimbarea.
In rest nu prea multe sunt schimbate, insa simt imediat cat de putin se mishca totul in atmosfera de acasa. Mama imi ofera mancare, multa mancare pe care o primesc cu drag, imi ofera cadouri, nu le refuz nici pe ele, imi ofera cafea de la expresso maker, chestie pe care eu nu o posed la mine in ghena, si imi fac repede 2 cani ca sa imi ajunga si sa alunge nesomnul de pe urma calatoriei cu trenul.
Imi fac de lucru toata ziua, ca sa nu pot sa afirm inca din prima zi acasa ca ma plictisesc, desi la un moment dat eram foarte aproape…iar dupa ce mai mananc o data , de data asta cu forta, pentru ca era imposibil chiar si pentru mine sa mi se faca foame intr-un interval asa scurt de stat si depus efort fizic aproape inexistent, mergem la cumparaturi.
Pentru ca am luat salaru, mama mi-a luat chestii. Buna filozofie, nu? Ia salaru, ca ti-l mai pompeaza ai tai o leaka…nu e bai, aveam neaparata nevoie de 2 bluzite, cateva bratari, o pereche de manusi si o pereche de pantaloni…si restul, din salar, dar nu aici…la MALL …marti merg la mall, cine vrea sa vina ma gaseste acolo, probabil la ZARA .
Diseara mergem la ellie elle sa introducem in sistem un piculetz de bautura spirtoasa…asa in cinstea revenirii mele fantastice, dupa care continuam in clubul cu nume religios, pana nu ne mai tzin picioarele…

deja stiu ca nu voi vrea sa plec acasa…sa plec de acasa acasa