Powerful moments
All i can do is keep breathing…asa zice o melodie…si mi-am dat seama cat adevar e in afirmatia asta, pentru ca intr-adevar e singurul lucru pe care stim sa il facem cu adevarat, restul trebuie invatat pe parcurs, restul lucrurilor sunt doar o rasfrangere a contextului in care ne aflam la momentul respectiv, suntem niste fiinte care se pliaza in functie de nevoile si de conditiile din mediul inconjurator, si cu cat acest mediu este mai complex, cu atat mai greu este sa fii om, pentru ca iti sunt impuse tot felul de norme…dispare libertatea persoanei, dispare libertatea de a ne forma caracterul…
In fine nu asta este exact punctul in care am vrut sa ajung…ci faptul ca peste 3 zile va trebui sa incep viata ca un nou nascut, care se trezeste singur intr-o urbe imensa, si tot comportamentul meu de pana acum va fi supus unor mari modificari in functie de climatul zonal. Toata lumea mi-a dorit sa nu ma schimbe Bucurestiul, toata lumea a avut deja diferite imagini cu mine venind acasa si vorbind cu accent, m-au vazut plina de “fitze de capitala”…si m-au rugat sa nu ma las afectata de rautatea de acolo…
Pana una alta, nimeni nu controleaza schimbarile astea, ele sunt ca un val care te prinde si te lasa la mal dupa un timp, iar durata depinde de cat esti tu de maleabil ca persoana, sau de cat de puternic iti este definit caracterul. Si daca voi spune “PA” in loc de “Ceau”, tin sa sper ca in suflet voi ramane tot eu, oricat de defecta as fi, pentru ca imi dau seama acuma pe finalul finalului ca exista lume care ma iubeste asa cum sunt, si careia ii va fi cu adevarat dor de mine…si de care imi va fi la randul meu dor.
Ai 19 ani la dispozitie sa te obisnuiesti cu ideea ca la facultate pleci de acasa, esti in fond mult mai norocos decat orice alta fiinta de pe planeta asta care nu poate sa dezvolte o legatura afectiva puternica cu parintii si cu prietenii. Insa cand momentul desprinderii vine, nu e niciodata mai simplu…sa iti imbratisezi mama stiind ca de acum incolo o vei vedea o data la doua luni…eu am facut asta azi…iar acum tot ce pot face este sa astept. si sa sper sa fie bine.
I do love everything i have…
GOODBYE
Bucurestiul te prinde in jocul lui meschin, te invarte si te ameteste cu viata lui zgomotoasa, nesanatoasa, decurgand intr-un ritm prea alert. Nu am auzit inca de persoana pe care Bucurestiul sa o schimbe in bine. Poti cel mult (dar chiar mult) sa nu te lasi schimbat de Bucuresti, sa pastrezi mereu in tine ceva din ce ai fost inainte sa aterizezi in Bucuresti.