thoughts of a drama queen

Hello…da, stiu, n-am mai scris demult. Insa acum revin in forta. Am reusit sa ma odihnesc cat de cat, adica azi a fost prima iz cand am dormit pana la 12, si n-am mai facut asta de nu stiu cat timp. Tocmai am aruncat cat colo cartea de mate, pentru ca sincer pe langa faptul ca nu imi ies exercitiile, la ce vreme e afara si la ce activitatzi are restu lumii fericita ca nu mai are admitere, numa de mate nu am chef. Pe langa mate am mai avut si 100 de probleme la eco pe azi, le-am fusherit si pe alea cat de cat, si mai incolo am deci meditatzii, asa ca sunt cat se poate de fericita si implinita. Not. )
Nah n-am luat o nota chiar asa jenanta, 9,42, insa nu mai are rost sa ma pun sa fac polemica notelor si istoria “cum sa iei 5 de 10 in 2 pashi simpli”, (1.faci fitzuci, 2.copiezi fara jena…nah k am facut istoria )
Peste o saptamana plec la bucuresti, si chiar n-am nici un chef pentru ca stiu ca o sa ma topesc naibii din cauza caniculei, si o sa ma plictisesc de moarte pentru ca in afara de cateva persoane eu nu stiu pe nimeni, deci dk facem un calcul exista vreo 2 milioane de necunoscutzi in bucuresti ).
Oricum, am tras 3 zile/noptzi de chefuri continue, cu evenimente de tot felul, cu scandaluri, bautura, distractie, zbenguiala, orice numai nu liniste si pace nu. Totul se va continua candva…intr-un viitor nu foarte indepartat.
As mai scrie dar vad ca siteul meu merge in reluare astazi…poate din cauza tonelor de muzica pe care incerc sa o dau jos…ma gandesc la povesti incitante si revin )…see ya

Asta e…ce iti faci cu mana ta se numeste lucru manual. mi-am facut fitzuici p care nu am avut tupeu sa le folosesc, am invatzat tot aiurea, am facut la eco pana la varianta 70 si a picat varianta 71, nu m-am imbracat corespunzator incat sa imi pot introduce fitzuicile in jeb…si alte alea. Bine acuma, usa de biserica n-am fost, am mai tras eu cate o privire in baie pe furis, dar sa fim seriosi, cine nu a facut asta?
Oricum, fain bac. Am auzit eu ca se copiaza si se fura, dar la noi a fost un fel de usha cortului deschisa larg. Nu stiu sincer ce a fost in capu ministerului sa faca variante de subiecte, insa cred ca dupa ce au umplut o duzina de camioane de fitzuici schimba tactica de la anu. Eh, ce sa faci asta e. Voi fi manra de generatia mea corigenta care are 10 pe linie )…gata…serios…nu mai las invidia stupida sa vorbeasca pentru mine, ma conformez ca sunt o fraiera si am muscat din bacalaureatu asta corupt si frumos.
De acuma, ADIO romana forever…am vrut cu totii sa facem foc de tabara din carti da cica ne iau astia si ne dau amenda dk ardem lucruri pe proprietate de stat. Singura romana care o sa o mai citesc sunt revistele care mi le-am cumparat acuma gen “Cea mai citita revista din lume”, biblia feminina, Cosmopolitan, si “Cea mai trendy revista pentru femei”, Bolero. Bine exagerez, o sa mai citesc si carti din seria chic )…si la facultate cu putin noroc o sa mai citesc numa in germana si uite asa.
Am renuntat si la analiza matematica si alte alea de acum incolo, tot ceea ce mai fac este putina statistica pentru ca nu cumva sa ni se atrofieze creierul de la cat de putin vom avea de gandit de acum incolo.
Asa ca pot sa privesc partea buna a lucrurilor. Am invatat frumos cum merg lucrurile in viata, pentru ca de acum incolo tot asa o sa fie, si la faculta, si la servici, pana si la pensie cred k potzi fi defavorizat:)). Am avut eu partea mea de noroc in alte alea…speram la admitere sa fie mai bine. Acolo sigur n-o sa imi sopteasca nimeni pentru ca e totusi bataie pe 60 de locuri. Of ce viata
Bine. Diseara mergem la chef si vine prietenul meu cel mai bun…Jackie…o sa fie un party cum nu s-a mai pomenti )..pupici si tzinetzi-mi pumnii doara imi umfla aia nota si iau si eu peste 9. Adieu

Buun…vad ca tare a prins aceasta poveste scandaloasa, si tot stau sa ma gandesc ce as putea sa scriu asemanator…bineinteles ca nimic nu se va compara cu asta dar pot sa incerc…
Era pe vremea mea de mare modelinga…ne-am dus cu agentia la mare ca sa participam la festivalul modei de la mamaia. Averam 16 ani, si eram foarte pasionata si deopotriva intrigata de luma modei. Mi se zicea incontinuu ca nu sunt destul de slaba, desi mie mi se vedeau oasele pana in maduva si mancam un borcanel de branza de vaca (da, dinaia fara gust) pe zi. Mi se faceau promisiuni peste promisiuni iar eu imi riscam sanatatea fara nici o problema in fata marilor asteptari pe care le aveam de la mine insamni, si de fiecare data cand mi se zicea “Daca mai dai jos 2 cm din talie esti super” sufeream o dezamagire cumplita si mai taiam o jumate de mar din meniu. Asta a fost o scurta introducere asupra starii mele de spirit in momentul in care am plecat acolo.
Niciodata nu mi-as fi imaginat cata coruptie, cata exuberanta si dezinvoltura vulgara se poate afla intr-un singur loc, niciodata nu m-am gandit ca niste fete atat de tinere se pot preta la astfel de tratamente, insa niciodata nu e prea devreme sa observi realitatea care iti sugruma vise fara sa te priveasca in ochi.
Prima zi, casting la hotel REX din Mamaia. Am plecat incolo cu multa incredere in mine, si cu sperante sa prind macar vreo 5 din cele 10 prezentari din ziua aia. Ceea ce nu stiam eu era ca festivalul era organizat de o agentie care avea fetele lor, si care impuneau designerilor sa aleaga fetele lor, iar pentru ei era avantajos ca nici nu trebuiau sa le plateasca iar fetele alea nici nu aveau voie sa exercite vreo pretentie in legatura cu ce poarta, ce mananca, ce beau, unde dorm, ce se intampla cu ele. Ele aveau cazarea asigurata la un hotel din mamaia, aveau totul pus pe tava in schimbul unor mici favoruri sexuale pentru moshulucii cu bani care veneau la festival tocmai pentru asta. Prin mosulici intelegem politicieni, diferitzi mahari si patroni, care mai de care mai uscati si mai pricajitzi, care veneau si cascau ochii la castinguri si mancau fetele din priviri.
Ca norocul ca mai erau cativa designeri cu integritate si cu bani, carora nu le pasa sa plateasca fetele venite de la alte agentii, cat timp aratau bine si se potriveau cu profilul cautat de ei. Asadar, in prima zi, eu am fost singura norocoasa dintre fetele cu care venisem, si dupa lungi LUNGi probe m-a ales doamna Rita Muresan pentru o prezentare de costume de baie. Pentru asta a trebuit sa stam intr-un sir si ea trecea prin spatele fiecareia sa se uite la..funduri..dupa care se uita la tine cum mergi, cum zambesti, cum dai din maini, cum mori si cum invii…dar macar m-a ales si am fost foarte mandra.
A doua zi mi-a mers ceva mai bine. A venit George Hosbota de la Iasi, prieten fidel al agentiei si m-a ales si el, plus Dana Marijuana care isi prezenta colectia de bijuterii. Am mers la prezentare si Dana mi-a dat un colier cu vreo 30 de siraguri, o pereche de chilotzi culoarea pielii, si ATAT…si asa a trebuit eu sa ma flendur in fatza camerelor, speriata de moarte ca se va misca colierul si va trebui sa arat tot ce am mai sfant in fata publicului. Cred ca aveam o fata terifiata nu alta.
In spate acolo era o alergatura de nedescris. Fetele vedete de la agentia mai sus mentionata aveau prezentari una dupa alta. Purtam tocuri Mihai Albu de 13 centimentri, niste sandalute atat de fragile ca ziceai ca acuma iti sar din picioare. Bineinteles ca o data m-am impiedicat si m-am lovit atat de tare la un deget ca mi s-a invinetzit tot inclusiv unghie, si nu mai puteam de durere, insa zambetul de cristal trebuia pastrat in permanenta.
In a 3a zi m-a ales Ingrid Vlaslov, ceea ce a fost o mare realizare pentru mine, mai ales ca sotul ei CEL MAI FRUMOS OM DIN LUME…(Marian ala de la MTV) mi-a facut vreo 3 poze…si am crezut ca ma topesc . Apoi m-a vazut ceva tipa careia ii lipsea o fata pentru prezentare, si m-a luat repede si mi-a dat si aia o pereche de chilotzi minusculti si un voal alb legat in jurul pieptului si cica eu eram mireasa ))))….doamne dumnezeule….n-am comentat nimic bineinteles, eu eram doar fericita sa prezint cat mai mult.
Botezatu se tot plimba pe acolo si se baga in seama…a venit o data la mine si a vrut sa imi puna mana pe sani, am sarit ca arsa si m-am uitat la el ca matza in calendar, insa lui probabil i se parea perfect normal ce aveas sa faca, avand in vedere fetele care mai erau pe acolo.
In ultima zi am participat la ceva concurs pentru Fashion TV, am iesit pe locu 4 si au vrut sa ma trimita la Monte Carlo, nu stiu exact daca pentru moda sau pentru prostitutie, oricum nu m-am dus, ca nu aveam chef sa ajung acasa intr-un sac bucati pentru ca am refuzat cine stie ce politician. Si spre surprinderea mea, chiar asta am facut, in ultima seara la petrecerea de Adio, in timp ce fetele ed la agentie dansau pe ring pentru premiul de 100 de euro, in vazul libidinosilor spectatori, am primit invitatie sa ma duc a doua zi la masa cu primarul din Constanta, pe care am refuzat-o zicand speriata ca sunt cu parintii, desi nu eram, si tot restul sejurului am stat speriata sa nu vina cineva sa ma ia cu fortza…
Ma rog, pe scurt a fost o imbinare de frumos cu nu atat de frumos..dar macar am ramas cu niste amintiri…cel putin instructive pe viitor.

Eram prin clasa a 8a. Iubeam o formatie atat de mult, incat nu concepeam sa ascult altceva. Iubeam formatia aia incat aveam vreo 20 de CDuri, imi cumparam CDurile in original desi erau scumpe ca naiba si nu se gaseau decat la Diverta, si desi le puteai lua piratate fara nici o problema, imi luam baxuri de bere Tuborg pentru ca iti dadeau cadou CD cu formatia, chiar daca eram clasa a 8a si nu suportam gustul berii (of, times change). Ascultam melodiile over and over again si mi se pareau nemuritoare, si inca mi se par, inca le ascult cu aceeasi placere, si cu aceeasi placere le ascultau si altii inaintea mea pentru ca ele aparusera acum vreo 10 anisori buni.
Pe cand eram si eu mare modeala in vara dintre a 9a spre a 10a am fost la primul lor concert. Din fericire aveam si o prezentare in seara aia deci am fost printre putinele norocoase care se aflau in culise si nu trebuiau sa se arunce peste un gard langa niste politisti ca sa isi strige admiratiunea. M-am dus echipata cu aparatul de fotografiat, si cu jurnalul ca sa imi dea autograf si cu inima cat un purice in momentul in care a trecut pe langa mine. In doi timpi si trei miscari am scos aparatul din geanta si am urlat dupa el…s-a uitat intrebator la mine, bine nu era chiar intrebator era mai mult o fatza de genul “Ce mai vrea si nebuna asta?”…i-am facut semn sa vina langa mine, si i-am zambit frumos rugandu-l “Faci te rog o poza cu mine?” spre fericirea mea a zambit si el si uite asa mi-am facut binemeritata poza…dupa care mi-a dat drumul din pozitia de poza si m-a intrebat “Da de ce tremuri asa?” iar singura replica foarte prost inspirata care mi-a venit pe moment a fost “Pentru ca va iubesc!” )…(sincer, nu mai stiu daca am spus “va” sau “te”, oricum, funny moment). Apoi am scos rapid jurnalul din geanta si i l-am pasat sa imi dea autograf, si el a rupt tacticos o pagina din jurnal si a scris ceva pe ea, dupa care mi l-a pasat subtil, iar cand am deschis-o era un numar de telefon cu mentiunea “Sa nu-l mai dai la nimeni”. GATA AM FOST. Am crezut ca mor de fericire, ca nu mi se poate intampla mie asa ceva, vocea care statea in spatele atator nopti de euforie, de singuratate, de companie, de fericire, de tristete, voia sa vorbeasca cu mine (…bine, vorbeasca, vorba vine, mai incolo s-au mai modificat lucrurile). Am asistat cu sufletul la gura la concert, iar cand a plecat a venit spre mine, m-a imbratisat fugitiv si a spus “Ma suni, da?” si eu “mmmm….daaa…:D”.
Au trecut apoi vreo 2 luni in care tot cautam pretextul potrivit sa il sun. Cum sa il sun eu mogaldeatza de 16 ani pe el, si ce Dumnezeu as putea sa ii spun. Pana la urma, cand mi-a aparut si mie poza intr-o revista (unica si singura oara:)) ) m-am incumetat si i-am trimis mesaj sa ma laud cu realizarea. Mi-a raspuns instant spunandu-mi ca e mandru de mine si ca nu m-a uitat…si sufletul mi s-a topit intr-o incercare de a respira…
Dupa alte 3 luni, m-am dus la scoala si mi-am uitat telefonul acasa. Cand ajung, mama sarea dintr-un colt in altul mai agitata ca niciodata. Cum i-am aparut in fatza, mi-a urlat ca m-a sunat si ca m-a invitat la teatru in seara aceea. M-a sunat si a vorbit cu mama?!?!!? ce penibil )…M-am dus asadar la teatru fara bilet fara nimic, cand am ajuns acolo i-am dat beep si el a iesit prin spate sa ma introduca frumos in sala, clandestin, asa cum se face cu cunostintele vechi ). Era proastpat tuns si mi se parea atat de frumos ca abia am reusit sa ingan cateva vorbe…m-a prezentat unei colege de trupa zicand “uite ce prietena frumoasa am! hai gaseste-i un loc” si uite asa am ajuns sa stau pe scaunul unui cameraman de la TVR1 care cred ca m-a injurat 2 ore ca el trebuia sa stea in picioare.
M-am cam intins cu povestea si ar mai fi atatea de spus…alte intalniri includ plimbari prin Bucuresti, concerte de-ale lui la care am mers impreuna, restaurante shicoase, vreo 2, 3 saruturi fugitive in fata casei, tot felul de invitatii indecente pe care nu le-am onorat niciodata )…ah da, si faptul ca l-am mintit putin in legatura cu varsta…adica nu l-am mintit, el a presupus din start catzi ani am si nu am comentat nimic ca sa contest presupunerea. Oricum, totul a fost in limitele legalului ) si deci no further comments on that one.
Toata idila s-a terminat in momentul in care el si-a gasit o iubita faimoasa prezentatoare de televiziune pe care nu o sa o iert niciodata ca mi-a furat adevarata dragoste =))…oh well, ma intorc la relatiile mele rupte din realitatea cotidiana, si las visele hollywoodiene pe alta data, alta ocazie cand o sa imi sara in fatza solistul preferat gata sa sweep me off my feet.
True story